marți, 22 februarie 2011

Transfuzia sangvina

  Ce este transfuzia de sange?

Transfuzia de sange este un tratament medical ce consta in inlocuirea sangelui sau a unor componente sanguine care s-au pierdut printr-o sangerare (intr-un accident, operatie sau boala).

 


Ce sunt grupele de sange si de ce sunt ele importante?

Grupa de sange indica markerii specifici (antigenii) eritrocitelor si plasmei unui om. Acesti markeri permit corpului sa recunoasca sangele ca fiind propriu. Daca se foloseste sange cu alt tip de grupa sangvina, sistemul nu il recunoaste ca propriu si il distruge rezultand o reactie posttransfuzionala. O reactie usoara la transfuzia de sange este ingrijoratoare dar este foarte rar amenintatoare de viata atunci cand este tratata imediat. O reactie grava la transfuzia de sange poate fi fatala.
Cea mai importanta clasificare a tipurilor de grupe de sange este sistemul ABO si sistemul Rh. Sistemul ABO consta in grupele de sange A, B, AB si O. Persoanele cu sangele de tip AB sunt considerati primitori universali pentru ca ei pot primi orice tip de sange din sistemul ABO. Persoanele cu grupa de sange O sunt numiti donatori universali deoarece pot dona sange persoanelor cu orice grupa de sange din sistemul ABO. Tipurile de sange din sistemul Rh pot fi Rh pozitive sau Rh negative. O persoana a carei grupa de sange este A+ are sange de grupa A din sistemul ABO si Rh pozitiv.
Exista peste 100 de alte subgrupe de sange minore care pot da uneori reactii usoare la transfuzii si pot determina, foarte rar, reactii severe.



 

Cand este necesara o transfuzie de sange?

Este nevoie de o transfuzie de sange atunci cand s-a pierdut o cantitate semnificativa de sange sau cand organismul nu poate reface cantitatea de sange pierduta sau pierde in continuu un component important al sangelui.
Sangele se poate pierde in:
- accidente sau interventii chirurgicale majore
- boli care pot duce la pierderi de sange (hemoragii), ca ulcer gastric activ
- boli ce distrug celulele sangelui, ca anemia hemolitica sau trombocitopenia
Unele boli, ca hemofilia, impiedica organismul sa produca unele componente ce lipsesc din sange. Transfuziile sau administrarea componentelor ce lipsesc din sange sunt folosite in tratamentul acestor boli.
Sangele integral este rareori folosit in transfuziile de sange chiar si atunci cand este nevoie de transfuzii pentru hemoragii. De obicei, numai unele componente ale sangelui (preparate de sange) sunt folosite pentru transfuzii. Sangele are multe componente, incluzand eritrocitele (celule rosii), plasma, albuminele (proteine),
trombocitele si factorii de coagulare.



Donarea de sange
Sangele este recoltat de la voluntari care pot dona o data la 8 saptamani. Pentru a dona sange trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- varsta de cel putin 17 ani
- greutatea de cel putin 50 kg
- sanatos clinic
Centrele de donare au 5 etape de protectie a rezervelor de sange impotriva infectiilor:
- screeningul donatorului. Pentru a dona sange trebuie completat un chestionar despre starea de sanatate, antecedente (istoria bolilor), calatoriile in tari unde sunt frecvente anumite boli si despre comportamentele care pot creste riscul de a contacta unele boli, ca sexul neprotejat si consumul de droguri. Se verifica temperatura corpului, tensiunea arteriala si volumul de celule rosii (eritrocite) dintr-o mostra de sange. Nu poate dona sange persoana care nu face fata acestor teste de screening, care poate fi expusa unor boli infectioase sau este anemica
- listele donatorilor respinsi. Organizatiile care recolteaza sange trebuie sa pastreze liste cu numele persoanelor care sunt respinse pentru totdeauna din programul de donatii. Potentialii donatori trebuie sa fie cautati si pe aceste liste. Pe listele donatorilor respinsi se afla oameni care au avut cancere de diferite tipuri, care au avut dupa varsta de 11 ani sau au risc crescut pentru SIDA
- testarea sangelui. Dupa donare, fiecare unitate de sange este verificata pentru unele boli cu transmitere prin sange, ca de exemplu hepatita B, hepatita C sau . Daca este gasita vreo boala, sangele este aruncat
- carantina. Sangele donat este pastrat separat si nu poate fi utilizat decat dupa ce trece cu bine toate aceste teste
- asigurarea calitatii. Centrele de transfuzii trebuie sa tina evidente stricte asupra fiecarei unitati de sange. Daca apare o problema la donarea unei unitati de sange, centrul de transfuzii trebuie sa avertizeze centrele de donare si sa colaboreze pentru rezolvarea problemei.
A dona sange pentru propria utilizare
Persoanele care urmeaza sa fie supuse unor operatii si este posibil sa aiba nevoie de transfuzii de sange, ar trebui sa ia in considerare donarea de sange sau recoltarea propriului sange inainte de operatie (transfuzie autologa). Multi oameni iau in considerare aceasta optiune pentru a se proteja de unele boli cu transmitere prin sange sau de reactiile de incompatibilitate asociate cu transfuziile de sange.
Nici transfuzia autologa nu este lipsita de riscuri. Cele mai multe probleme care apar, indiferent de tipul de transfuzie, sunt rezultatul unor greseli administrative, si anume transfuzia cu grupa de sange necorespunzatoare. Aceste tipuri de greseli sunt rare, dar pot duce la administrarea unei alte unitati de sange decat cea pe care a donat-o persoana inainte de operatie. De asemenea, este posibil ca donarea inainte de operatie sa creasca riscul de necesitate a unei transfuzii in timpul operatiei pentru ca sangele nu a avut destul timp sa se refaca.


Riscurile transfuziei de sange
Riscurile transfuziilor de sange includ reactiile la transfuzii (reactii mediate imun), reactiile nonimune si infectarea sangelui.
Ractiile mediate imun
Recatiile mediate imun apar cand sistemul imunitar ataca fragmente din sangele transfuzat sau cand sangele transfuzat este cauza unor reactii alergice.
Majoritatea reactiilor la transfuzii apar datorita erorilor de compatibilitate a sangelui primitorului cu sangele transfuzat. Aceste erori administrative pot apare datorita etichetarii gresite a unitatilor de sange sau a etichetelor nelizibile. Se depune mult efort pentru prevenirea acestui tip de erori care intervin aproximativ o data la 14000 de transfuzii. Chiar si administrarea grupei de sange corespunzatoare poate duce la reactii usoare post-transfuzionale.
Aceste reactii pot fi usoare sau severe. In majoritatea cazurilor, cele usoare nu sunt fatale daca se intervine la timp. Totusi si reactiile usoare pot fi ingrijoratoare. Reactiile severe pot fi fatale.
Exista cateva reactii mediate imun.
-reactiile febrile nehemolitice produc febra si frisoane fara hemoliza (fara distrugerea celulelor rosii). Aceasta este cea mai frecventa reactie post-transfuzionala. Poate apare chiar si atunci cand sangele a fost compatibil si corect transfuzat. Cu cat mai multe tranfuzii primeste un om cu atat mai mult creste riscul aparitiei unei astfel de reactii
-in reactiile hemolitice, celulele rosii transfuzate sunt distruse de sistemul imun al persoanei primitoare. Aceasta reactie are loc cel mai frecvent in cazul incompatibilitatii de grupa sanguina ABO sau Rh, dar mai pot fi implicate si unele dintre subtipurile minore de sange, cazuri in care reactiile pot fi fatale
-reactiile alergice pot fi severe sau usoare. Reactiile alergice usoare pot include (mancarimi), urticarie si wheezing (respiratie dificila). Reactiile alergice severe pot include socul anafilactic, un raspuns fatal
-o reactie imuna la trombocite, in sangele transfuzat, duce la distrugerea lor. Persoanele care dezvolta o astfel de reactie pot avea dificultati in gasirea unui sange care sa nu dea aceasta reactie
-in ocazii rare o reactie imuna posttransfuzionala poate ataca plamanii primitorului (transfuzia cu reactie incrucisata si insuficienta respiratorie acuta). Duce la dificultate la respiratie si alte simptome. Majoritatea se refac complet dupa o astfel de reactie.
Reactii nonimune
Reactiile nonimune implica alterari fizice ale sangelui datorita transfuziei.
-hipervolemia (supraincarcarea circulatorie) apare cand se administreaza prea multe lichide in timpul transfuziei, in mod special in cazul in care primitorul nu a pierdut sange inaintea transfuziei. Hipervolemia poate necesita tratament cu (diuretice) care sa creasca diureza (eliminarea de urina) pentru a ajuta corpul sa elimine lichidul in exces
-supraincarcarea cu fier (posttransfuzionala) apare cand este transfuzata o cantitate mare de sange integral sau de celulele rosii. Cand celulele rosii mor, fierul din hemoglobina este eliberat si este stocat in corp. De vreme ce fierul este eliminat foarte incet de organism, cantitatile mari de fier care ajung in corp pot depasi capacitatea acestuia de a-l stoca. Supraincarcarea cu fier poate fi tratata cu medicamente fixatoare de fier.
Transmiterea de boli infectioase
Transmiterea unor boli infectioase virale ca hepatita B, hepatita C sau HIV prin transfuziile de sange, a devenit rara datorita masurilor luate de asociatii specializate asupra recoltarii, testarii, pastrarii si transfuzarii sangelui. Transmiterea unor boli infectioase posttransfuzionale in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare apare doar o data la 1.000.000 de unitati transfuzate. Riscul unei infectii cu o boala cu transmitere prin sange este mai mare in tarile mai putin dezvoltate. Este posibil ca sangele, in special trombocitele, sa fie contaminat in momentul donarii sau dupa acest moment. Transfuzia cu sange infectat duce la (sange contaminat cu bacterii). Acest risc este totusi destul de mic datorita masurilor luate in timpul donarii si la manipularea acestuia. Un risc mai mare il prezinta transfuzia cu masa trombocitara. Spre deosebire de celelalte componente ale sangelui, trombocitele pot fi pastrate la temperatura camerei. Daca exista bacterii, acestea se vor multiplica si vor produce o infectie dupa transfuzare.